Numărul de români care caută o locuință este mare. Statisticile oficiale arată o presiune constantă pe piața rezidențială, mai ales în orașele mari și în zonele limitrofe acestora.
Potrivit INS, România are aproximativ 8,5 milioane de locuințe. Pare mult, însă foarte multe nu mai corespund standardelor actuale. Multe apartamente din orașe sunt construite înainte de 1989, în blocuri cu probleme structurale sau de eficiență energetică, iar casele din mediul rural, construite până în anii 2000 sunt adesea improprii pentru un trai decent.
Câte locuințe s-au construit în ultimii ani?
Conform INS și Eurostat, în perioada 2015–2023, în România s-au construit anual între 45.000 și 75.000 de locuințe. Vârful a fost atins în 2021, cu peste 71.000 de unități locative finalizate. În 2023, cifra s-a apropiat de 68.000.
Deși pare mult, realitatea nu este tocmai optimistă. În funcție de scenariul analizat, România ar avea nevoie de cel puțin 150.000 de locuințe noi anual, pentru a echilibra cererea. Asta ar însemna dublu față de cât se construiește în prezent.
De ce nu se construiește mai mult?
Piața imobiliară e influențată de mai mulți factori:
- prețurile materialelor de construcție, care au explodat în 2021 și s-au menținut ridicate
- lipsa forței de muncă specializate
- birocrația excesivă pentru obținerea autorizațiilor
- infrastructura deficitară în unele zone cu potențial
- accesul dificil la finanțare pentru dezvoltatori mici
Chiar dacă există cerere, nu se poate construi peste noapte. Autorizațiile durează, terenurile disponibile se tot împuținează, iar presiunea pe utilități și drumuri face ca multe proiecte să fie puse pe pauză sau să se amâne.
Cum arată raportul cerere-ofertă în marile orașe?
București și Ilfov: Cererea e constantă. Aici se vând anual în jur de 35.000–40.000 de locuințe, dar numărul celor construite e sub această cifră.
Cluj-Napoca: Prețurile sunt mari, dar cererea nu scade. Tinerii vin la studii, rămân pentru joburi și caută să se mute în cartiere periferice. Dezvoltatorii abia țin pasul.
Iași: Are o explozie demografică, alimentată de zona IT și de centrele universitare. Proiectele rezidențiale sunt numeroase, dar insuficiente pentru numărul de familii nou-formate.
Timișoara: Ritmul de construcție a scăzut în ultimii 2 ani. Mulți dezvoltatori au amânat lansarea de noi proiecte. În același timp, cererea de locuințe cu 2-3 camere se menține ridicată.
Constanța: Cererea sezonieră pentru apartamente de vacanță maschează cererea reală pentru locuințe permanente. În realitate, sunt puține proiecte noi pentru familii care vor să se mute definitiv.
Câți români vor o locuință nouă?
Studiile făcute de Banca Mondială și Eurofound arată că peste 60% dintre tinerii sub 35 de ani stau cu părinții. În multe cazuri, nu pentru că își doresc, ci pentru că nu au alternativă. Iar cererea vine și din alte direcții:
- Familii care au un copil și caută spațiu mai mare
- Cupluri care vor să-și întemeieze o familie
- Persoane care locuiesc în apartamente vechi și vor ceva mai confortabil
Sunt peste 4 milioane de români cu vârste între 25 și 40 de ani. Chiar dacă doar 20% dintre ei și-ar permite o locuință nouă în următorii 3 ani, înseamnă aproape 800.000 de potențiali cumpărători. Iar piața nu produce nici 250.000 de locuințe în tot acest interval.
Ce se întâmplă cu proiectele abandonate?
În marile orașe apar din ce în ce mai multe șantiere începute, dar abandonate. Unele rămân așa cu anii. Cauzele sunt diverse:
- lipsa finanțării
- probleme juridice
- modificări legislative care întârzie PUZ-urile
- blocaje între dezvoltatori și autorități locale
Aceste blocaje afectează direct stocul disponibil și generează o presiune artificială asupra pieței. Mulți clienți sunt nevoiți să se orienteze către piața secundară, deși voiau ceva nou.
Există alternative viabile?
Pentru a atenua lipsa locuințelor noi, se discută despre:
- conversia clădirilor vechi industriale în spații locative
- construcția de locuințe colective în parteneriate public-private
- dezvoltarea unor cartiere planificate, cu infrastructură completă
- regândirea zonelor limitrofe urbane prin PUZ-uri moderne
Dar toate aceste soluții cer timp, coordonare între autorități și investitori privați, dar mai ales o legislație clară și predictibilă.
Câte locuințe ar trebui construite anual?
Ca să existe un echilibru, România ar avea nevoie de minim 150.000 de locuințe noi pe an. Ideal ar fi ca acest ritm să se mențină constant timp de 10 ani. În total, ar fi vorba de peste 1,5 milioane de unități locative noi.
Ce se va întâmpla dacă nu se construiește suficient?
Piața rezidențială riscă să devină inaccesibilă pentru majoritatea tinerilor. Prețurile vor continua să crească, inclusiv la chirii. Iar calitatea vieții va fi afectată. Lipsa locuințelor duce la supraaglomerare, navetă lungă, stres crescut și polarizare socială.
Ce rol are statul?
Statul poate impulsiona piața în mai multe moduri:
- reducerea birocrației pentru avize și autorizații
- susținerea proiectelor de locuințe pentru tineri
- atragerea investițiilor prin facilități fiscale
- investiții în infrastructură rutieră și de utilități în jurul orașelor mari
Într-o piață imobiliară tensionată, în care cererea depășește constant oferta, e foarte important să știi unde să cauți locuințe noi, bine construite și adaptate nevoilor actuale. De asta suntem aici: să îți oferim cele mai bune opțiuni pentru locuințe în București.
